Curs graphic design – Dictionar. Termeni & concepte in designul grafic.

…azi ploua cu soare!

turtenk

ARHETÍP s.n. (În filozofia lui Platon) Concept care desemnează modelul prim, originar, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte și copii ale sale. ♦ Fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiției și intelectului care apar, potrivit terminologiei psihologice-religioase, în visuri și în mitologie. ♦ Reprezentare, tip originar, prim. ♦ Tip, model după care se face o lucrare; manuscris original, prim, după care s-au făcut alte copii ale aceleiași opere; original. [< fr. archétype, cf. lat. archetypum, gr. archetypos < arche – început, typos – tip].

CANÓN, canoane, s. n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Listă de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii. 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferință, chin. 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament. 4. Regulă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci…

View original post 1,055 more words

Advertisements

Curs graphic design – Dictionar. Termeni & concepte in designul grafic.

Dictionar de termeni din graphic design

ARHETÍP s.n. (În filozofia lui Platon) Concept care desemnează modelul prim, originar, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte și copii ale sale. ♦ Fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiției și intelectului care apar, potrivit terminologiei psihologice-religioase, în visuri și în mitologie. ♦ Reprezentare, tip originar, prim. ♦ Tip, model după care se face o lucrare; manuscris original, prim, după care s-au făcut alte copii ale aceleiași opere; original. [< fr. archétype, cf. lat. archetypum, gr. archetypos < arche – început, typos – tip].

CANÓN, canoane, s. n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Listă de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii. 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferință, chin. 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament. 4. Regulă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; p. ext. regulă rigidă, formalistă. 5. Compoziție muzicală în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută împreună aceeași melodie. ♦ Cântare bisericească; p. ext. cântec; glas. 6. Literă de tipar, având corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipăreau în trecut cărțile canonice. – Din sl. kanonŭ, fr. canon, germ. Kanon.

CONCEPT – Termenul „concept” se referă la ideea sau viziunea din spatele unui design. Mecanismele de gândire şi de creaţie pe care le parcurg designerii atunci când absorb şi dezvoltă informaţiile primite de la clienţi sunt o parte vitală din stabilirea unei variante grafice la o problemă specifică. Dacă nu sunt susţinute de o concepţie inteligentă, forma şi culoarea au puţină. Dar, ca şi în cazul formei şi al culorii, puteţi recurge la tot felul de tehnici care să vă ajute în dezvoltarea conceptelor dorite. Atunci când conceptul şi utilizarea formei şi culorii se întâlnesc într-un ansamblu coerent, există o posibilitate reală ca designul să-şi atingă obiectivele. Componentele amintite mai sus alcătuiesc limbajul designului.

CONTRAST – Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice. ◊ Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop în televiziune. – Din fr. contraste.

CONTRAST SIMULTAN. Este dat de tendinta ochiului uman de a face deosebirea intre doua culori apropiate cromatic. Iar aceasta diferentiere este operata accentuandu-se asupra deosebirilor si nu asupra asemanarilor!

CULOAREA (cromatica) este foarte importantă în graphic design, conferind varietate, atmosferă şi spaţialitate. Culorile pe care le alegeţi vor determina nu numai reacţii psihologice şi emoţionale, ci ar trebui, de asemenea, să susţină şi să sporească aspectele de natură formală. Vom vedea mai încolo rolul hotărâtor jucat de culori.

DESIGN s. n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design.

FONT – totalitatea informatiilor privind inaltimea, latimea, corpul, apropierea etc. unui set de caractere aflate intr-un fișier de disc, în memoria sau într-un dispozitiv (cartuș) atașat imprimantei.

FORMA reprezintă compoziţia elementelor fundamentale dintr-o lucrare de design, felul în care arată un obiect: configuraţia, proporţia, echilibrul şi armonia părţilor componente. Înţelegerea formei provine din dezvoltarea capacităţii noastre de a distinge calităţile constitutive ale elementelor şi relaţiile dintre ele. În corelație cu conținut – categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces.

FRAME. Este o zona de afisare dreptunghiulara in cadrul unui layout de revista sau a  ferestrei unui browser web, folosita pentru a afisa in interiorul ei o imagine, un text evidentiat etc.

FUNCTIE – calitate, rol, sarcina; ce anume indeplineste aceasta piesa in ansamblu?;  destinație;  aplicatie.

GIF. Extensie pentru fisiere grafice care comprima imaginea fara pierdere de calitate. Formatul GIF este cel mai raspandit format pentru graficele unei pagini web in special pentru ca produce fisiere de dimensiuni mici pentru acest tip de grafice de o calitate superioara si suporta animatii. Din pacate nu este eficient de folosit cu fotografii deoarece nu suporta decat o paleta de maxim 256 de culori. Versiunea imbunatatita a GIF-ului este formatul PNG. Acest din urma format permite si transparenta.

ICON – simbol grafic, prin ext. un model/reprezentant al unei categorii, emblema etc.

ICONOGRAFÍE, 1. Disciplina care se ocupa cu studiul operelor realizate in diverse arte plastice; studiu al operelor de acest fel privitoare la un anumit subiect. 2. Totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epoca, la o problema, la o localitate etc. ♦ Colectie de portrete ale oamenilor celebri.

JPEG (JPG). JPEG este acromimul pentru Joint Photographic Experts Group si este un tip de imagine foarte raspandit care foloseste o compresie cu pierdere de calitate, insa cu rezultate foarte bune, mai ales cu fotografiile digitale.

LAYOUT. Layout-ul reprezinta forma de prezentare a unei pagini sau a unei colectii de pagini print sau ale unui site si se refera la aranjarea elementelor in pagina, a imaginilor si a graficelor, utilizarea anumitor fonturi si a altor tehnici vizuale, precum si imbinarea aspectelor functionale. Pe scurt layout = asezare in pagina.

LIZIBIL – proprietate a textului de a putea fi citit (cu usurinta).

LOGO-ul si logotipul reprezinta elementele de baza ale unei identitati. Ambele promoveaza brandul, avand cel mai puternic impact asupra clientului. Identitatea unui brand este data de 3 componente: a. unul vizual, ilustrativ, denumit generic “logo” sau uneori “simbol”; b. unul textual, si anume denumirea companiei respective, care, de cele mai multe ori include si partea ilustrativa si care se numeste “logotip”; c. si un element vocativ, sau explicativ, reprezentat de o sintagma, o constructie de cuvinte cu sens clar, limpede, care se numeste “slogan” sau, daca apare vizual in componenta identitatii are denumirea de “tag-line”.

NUANTA. Culorii i se spune generic nuanta. Nuantele sunt acele culori pure, precum rosu, galben si albastru, din care se compun celelalte culori.

PDF (Portable Document Format). Format de fisier pentru documente, creat de Adobe Systems, care este portabil pe orice sistem sau platforma. Un fisier PDF va fi afisat identic pe orice sistem echipat cu Adobe Reader, indiferent de software-ul cu care a fost creat.

SATURATIE reprezinta intensitatea unei nuante. Ea poate porni de la o intensitate redusa, care vizual se traduce printr-o intunecare si poate ajunge la o intensitate completa, conferind nuantei stralucire.

SERIFE – acele litere care au o terminatie stilizata sub forma unei ligaturi, sau a unui “piciorus”, cu functia de a face mai usoara citirea literelor unui cuvant.

SPOT, spoturi, s. n. 1. (Fiz.) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură, care servește ca indicator. ♦ Fascicul concentrat de lumină folosit pentru luminarea scenei sau a unui actor; proiector care produce acest fascicul.

TONUL. Este acea caracteristica a nuantei ce defineste gradul nuantei sau culorii. Tonul poate fi gradabil, iar acea culoare poate avea o nuanta mai palida, atunci cand este intr-un procent de 15% sau mai puternica, atunci cand se apropie de 100%. cand nu exista nicio variatie de tonalitate, culoarea este definita ca “solid color” (in procent de 100%)

Curs graphic design – Revolutia digitala

Tabletele & dispozitivele mobile – vectorul revolutiei digitale

Pina de curind, separatia print/web era data de existenta cvasitotala a site-urilor web. O pondere mult mai mica era sau este detinuta de alte mijloace informative pe suport digital, precum pdf-uri, prezentari in powerpoint etc.  Chiar si ele au capatat o dezvoltare substantiala, pe masura multiplicarii domeniilor si tehnologiei web.

English: Apple iPad Event

Lansarea primului iPad de catre Steve Jobs

Insa, odata cu lansarea primei tablete de catre Apple, care initial a contrariat o parte a observatorilor fenomenului IT, unii negasindu-i o aplicabilitate concreta, o diferenta majora ca functie fata de un notebook, spre exemplu, lucrurile au luat-o pur si simplu razna in lumea publisherilor, si mai specific in digital publishing. Ce a urmat a fost usor de prevazut, primul iPad a avut un succes imediat, creind un nou trend pe piata gadget-urilor; o serie de alti producatori concurenti au dezvoltat device-uri similare iPadului. Evolutia a fost rapida si a creat dezvoltari noi ale unor domenii nesondate pina atunci (sau macar pina la aparitia smartphone-ului). Ar fi vorba despre o piata a aplicatiilor pentru smartphone-uri/tablete, precum si o reorientare a graphic designului pe un nou tip de interactivitate. Interactiv este inca de la inceputuri domeniul web, insa presupune un anume tip de interactivitate mai restrictiva, mai putin senzitiva precum cea data de aplicatiile destinate tabletelor si telefoanelor mobile.

Astfel ca o revista-aplicatie, de pilda, devine acum mult mai diferita fata de surata ei din print. Caracterele, galeriile de imagini, inserturile video sau audio, object-state-urile, hiperlink-urile, indicatiile care te invita sa descoperi / sa tragi de / sa atingi etc., toate acestea interactioneaza mult mai usor pe ecran si te fac partas activ intr-un labirint al secretelor. Daca o carte de povesti poate sa il capteze pe un copil, in egala masura, o revista interactiva il poate “prinde” si pe un adult.

This slideshow requires JavaScript.

Odata cu dezvoltarea aplicatiilor pentru dispozitivele mobile apare o noua estetica, una complet diferita fata de cea din print, intuitiva, surprinzatoare, dinamica.
Vedeti aici interactivitatile oferite de o revista – aplicatie Forbes Life. Cit despre aplicatii si digital publishing vom mai vorbi in posturile urmatoare.

Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere

Cele doua mari tipuri de caractere

La ce folosesc tipurile de caractere?

Curs design grafic – 2.1 Literele. Tipuri de caractereIn graphic design, si pentru tipar si pentru web, pe langa culoare si background, literele si lucrul cu textul sunt la fel de importante in comunicarea mesajului, dar si in usurarea citirii mesajului. Textul poate fi “citit” sau inteles ca atare (deci ca text), dar si ca forma sau imagine, menita sa comunice o stare, un con-text. De aceea, un graphic designer poate decide functia unui text (text sau text ca imagine/mesaj), recurgand la forma literei, adica la tipul de caracter (typeface). Ca sa sintetizam, avem de-a face aici cu doua concepte noi: functia si forma. Ei, din aceste doua noi concepte s-au creat cele doua mari clasificari ale caracterelor textului.

1 Caracterele pentru text: Old Style, Transitional si Modern

Old style

Pornind de la ce vorbeam mai sus, de la functie/forma, caracterele pentru text au drept functie lizibilitatea – citirea usoara, neintrerupta a textului. Este in special cazul cartilor. Pentru a citi blocuri mari de text fara a obosi ochii, exista inca de la inceputurile tiparului tipuri de caractere devenite “clasice” in timp. Un tip de caractere are propriile atribute legate de forma si marimea literei (vom vorbi in detaliu despre aceste atribute) si se numeste font. Aceste tipuri de caractere – datorita vechimii si perenitatii lor sunt incadrate in categoria asa-numita OLD STYLE. Caracterele old style sunt fonturi romane (latine) cu serife, acele ligaturi de la capatul picioarelor, care le fac usor usor de citit.

Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere

serifele-folosite la blocuri mari de text ori la carti (ligaturile sunt evidentiate cu rosu)

Primele tipuri de caractere apar inca din sec. XV-XVI, odata cu aparitia tiparului si au o inclinare deosebita pentru caligrafie, provenita din traditia medievala si renascentista a scrierii cartilor de cult.

Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere

font caslon original

Dintre cele mai vechi si renumite sa amintim fontul garamond, realizat de Claude Garamond (1480-1561), caslon, opera lui William Caslon (1692-1766), dar si altele precum bembo sau bodoni – Giambattista Bodoni (1740-1813) etc.

Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere old style romane

caractere old style

Caracterele au evoluat in timp, a fost creat un sistem monotype, iar multe dintre ele au fost restantate, aparand odata cu anii ’30 ai secolului XX noi variante ale acestor clasice caractere “romane”, precum times new roman sau imprint. Scoala germana de tipografie va contribui in 1949 prin Hermann Zapf si Jan Tishichold cu fontul palatino, iar in 1967 cu sabon. Alte caractere romane recente, realizate prin modalitati digitale sunt minion sau swift.

Transitional

Ca urmare a evolutiei tipului de caractere, familia transitional incepe desprinderea de caracterele de tip old style, prefigurand o tendinta noua, diferita de prima, numita modern. Tranzitionalele au o accentuare verticala, sunt serife de tip bracketed si sharp. De asemenea, vizual creeaza un contrast mediu sau puternic intre tusele groase si subtiri de litera. Reprezentatnte pentru tipul transitional sunt fonturile baskerville si century schoolbook.

Curs design grafic – 2.1 Literele. Tipuri de caractere. Caracterele transitionals

caracterele transitionals

Caracterele Modern

Ca forma a literelor, acestea au o accentuare verticala, serifele orizontale sunt fine si cu o latime ingusta. Cel mai reprezentativ tip de caracter modern este bodoni. Toate aceste trei tipuri de caractere pot intruni, prin formele lor terminate cu serife, functia de baza a textului, lizibilitatea. Indiferent de tipul ales de catre graphic designer, ele vor usura cititul cartilor si a grupurilor mari de text. Sigur, astazi exista si abordari mai indraznete in care sa se foloseasca si caracterele fara serife pentru body-text. De asemenea, pentru mediul interactiv sunt preferate caracterele fara serife. Dar despre acestea vom vorbi in continuare.

2 Caracterele mari pentru titluri

Au aparut ca o necesitate organica a dezvoltarii societatii. In fapt, incepand cu secolul XIX si cu revolutia industriala pornita din Marea Britanie, Europa trecea prin mari si rapide transformari. Aparea o clasa urbana tot mai mare de oameni ca urmare a dezvoltarii industriei, iar pe de alta parte, necesitati legate de comunicare catre un public cat mai larg faceau necesara o piata publicitatra. Fonturile cu serife erau folositoare mai mult textului cartilor, fiind asadar destinate unei categorii restranse si elitiste de oameni. Asistam la o “democratizare” a pietei tiparului, a mesajului transmis catre multimi tot mai largi de oameni. Se trece la o redefinire majora a fonturilor. Acest demers duce la aparitia unor tipuri de caractere mai puternice si mai agresive. Epoca victorianaaduce o incarcatura fabuloasa de motive, inflorituri baroce etc. Tot atunci este inventat pantograful, care permitea stantarea diferitelor forme de caractere si ornamente.

Curs design grafic – 2.1 Literele. Tipuri de caractere

animatie pantograf

Este cumva o perioada romantica a tiparului, efervescenta si plina de cautari,  apar acum fonturile fara serife, dar se folosesc si inovatii precum serifele de tip slab si caracterele de tip Modern ingrosate, supranumite fat faces. Dupa jumatatea secolului XIX, aceste caractere destul de experimentale si grosolane vor disparea treptat, in locul lor aparand caractere ferme, optimizate nevoilor grafice contemporane. Haideti deocamdata sa vedem intr-o galerie cateva “produse victoriene”.

This slideshow requires JavaScript.

Secolul XX si literele pentru titluri – Caracterele sans serif

Doua curente provenite din elanul iconoclast al inceputului de secol vor revolutiona signmaking-ul si designul tiparului: vorbim aici despre Dada si alte grupari de avangarda si despre Bauhaus. Prima propunea o ruptura totala de Arta aristocratica, de arta pentru arta, inlocuind-o cu proiecte experimentale. Insa gruparea germana din jurul lui Walter Gropius, Bauhaus va fi cea care isi va lasa cu adevarat amprenta si in acest domeniu.

Curs design grafic – 2.1 Literele. Tipuri de caractere. Afise avangarda

postere avangarda

Conceptia Bauhaus era functionalismul, renuntarea la ornamente greoaie si inutile in favoarea simplitatii, a functionalului. Produsele tipografice (brosuri, afise, pliante) reclamau tipuri de caractere noi, lizibile si functionale. In deceniul al treilea sunt create doua fonturi mari, futura si gill sans.

Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere. Caracterele fara serife

caracterele fara serife

In deceniile urmatoare au aparut altele, precum helvetica si optima – in Europa, franklin gothic si avant garde in SUA. Caracterele fara serife ofera o gama mult mai larga de variante grafice. De aceea, in 1957, Adrian Frutiger a creat fontul univers. Acesta reprezenta o familie completa de 21 de variante de caractere cu forme si greutati diferite, de la light condensed la bold expanded.

In prezent exista unele fonturi care au ambele versiuni de caractere, cu serife si fara, cum estesi cazul fonturilor officina si stone. Aceasta hibridizare permite folosirea in cadrul aceluiasi layout a sans serifelor pentru titluri  si a serifelor pentru body text.

Particularizand, in designul de informare se prefera caractere clare, fonturile fara serife. Este cazul semnelor rutiere, al caracterelor mici folosite in diagrame, harti, pliante. Dintre aceste fonturi, mai recent sunt folosite minion, swift si quadrat, precum si meta.

Designul revistelor, fie ca vorbim de cover, fie de inside, permite o plaja mult mai larga si mai indrazneata in alegerea si jocul cu formele caracterelor. Titlurile pot lua orice abordare grafica, sporind interesul asupra continutului.

In urmatorul articol vom vedea mai de aproape elementele ce definesc tipul unui caracter de text.

Curs graphic design – 2 Literele

Introducere in lumea literelor

Curs graphic design – 2 Introducere in lumea literelor

Daca pana acum am vorbit in cateva articole anterioare despre culori si modul in care ele au o semnificatie deosebita pentru limbajul designului grafic, in acest nou capitol vom vorbi in detaliu despre litere si text. Periplul nostru va merge de la o prima categorisire a tipurilor de caractere – pentru a le diferi functiile grafice, la o analiza a acestor tipuri, forma literelor si alte clasificari. Apoi vom parcurge si o mica istorie a fonturilor. (Apropo, poate nu stiati, dar multe fonturi pe care astazi le auzim sau le folosim sunt vechi de pe vremea lui Johannes Guttenberg, adica din secolele XV-XVI.) Iar in continuare vom vedea practic, modele contextuale de machetare si de tehnoredactare, in functie de tipul lucrarii grafice. Toate aceste detalii sunt incredibil de importante, iar atunci cand vedem un afis sau citim un ziar sau o carte putem percepe aproape fara sa ne dam seama ca exista unele reguli sau solutii grafice care ne trimit ochii si receptivitatea acolo unde, in spate, grafic-designerul a dorit sa ne atraga atentia, sa ne capteze bunavointa sau chiar sa ne transmita o stare.

Pana una-alta va propun sa va incit curiozitatea invitandu-va sa vedeti un film foarte frumos despre importanta banala, cotidiana a unui font. So, watch this! Dupa care ne revedem la o noua lectie despre litere in articolul: Curs graphic design – 2.1 Literele. Tipuri de caractere >>

Curs graphic design – 1.4 Culorile – semnificatia culorilor in cultura universala

Culorile in cultura lumii

Curs graphic design 1 culorile in cultura lumii

culorile in cultura lumii

Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au asociat culorile unor situatii concrete de viata, pentru a inlesni comunicarea, iar odata cu evolutia civilizatiei, culorile au capatat un rol hotarator chiar in manifestarile ritual-simbolice. La inceput, culorile din natura au fost cele care au inspirat imaginatia si psihicul uman. Iar de-a lungul timpului unele culori s-au sedimentat in constiinta umanitatii, in vreme ce altele au suferit succesive mutatii semantice. De asemenea, datorita mozaicului civilizatiilor lumii, culorile au o semnificatie complet diferita de la o cultura la alta.

Curs de graphic design 1.4 Culorile in cultura lumii

vitraliu crestin

Astfel, in civilizatia occidentala (crestina), culoarea neagra este canonul doliului, pe cand in culturile extrem-orientale si in India este albul. Este evident ca intr-o societate complexa ca a noastra sa se gaseasca tot felul de canoane cromatice diferite pentru acelasi tip de concept sau chiar obiect.

Cutia postala in SUA este albastra (blue box), in Anglia, state scandinave sau Romania ea este rosie, in Franta – galbena etc. toate aceste fluctuatii vin din diferentele culturale de la un spatiu la altul si nu fac decat ca lumea in care traim sa fie una vie, diversificata si fascinanta.

Insa, in egala masura, pentru un designer de produs sa spunem, toate aceste diferente trebuie sa fie luate in calcul, atunci cand este vorba despre un produs/campanie cu dispersie mondiala. Amprentele locale sunt foarte importante, iar o strategie personalizata a designului de produs (custom product design) este absolut necesara, mai ales atunci cand si strategia de marketing reclama acest lucru.

Dar sa revenim la ceea ce aratasem la inceputul acestui articol, si am sa incep prin a vorbi despre culoarea rosie.

Rosul, care este o culoare calda si puternica a ramas in mai toate culturile lumii asociat focului. Sa analizam aceasta culoare. atributele ei definitorii sunt intensitatea nuantei, agresivitatea (iti sare in ochi), dar si caracterul de avansare despre vorbeam in lectia 1.3 notiuni de baza ale culorilor. In plan psiho-somatic, rosul poate stimula tensiunea sangvina, avand asadar un impact puternic asupra perceptiei si psihicului uman. Rosul, cu toate tonalitatile lui, este asociat dragostei, pasiunii, pulsatiei sexuale. Trandafirii rosii – mesagerii dragostei, sunt florile care au canonizat acest arhetip. Rosul a fost de asemenea, inca din Antichitate, efigia cromatica a puterii imperiale romane. Toga rosie era purtata de imparat si reprezentantii imperiali, magistrati si consuli.

Alte conotatii pozitive ale rosului sunt norocul – martisorul rosu la romani, iar mai recent, dezvoltat in SUA si apoi propagat in toata lumea (crestina), canonul sarbatorii de Craciun. Tot rosul este culoarea canonica a sangelui si revolutiei. Acest fapt a facut ca rosul sa capete si o conotatie politica la inceputul sec. XX, fiind anexat partidelor de stanga sau de extrema stanga (socialiste, comuniste).

Curs design graphic 1 Culorile in cultura lumii

rosul revolutiilor si al partidelor de stanga

Semnificatiile negative pornesc tot din copilaria umanitatii, de la foc. El reprezenta pericolul sau atentionarile. Sigur ca rosului ii pot fi asociate multe alte conotatii negative, iar printre ele se poate numara si diavolul, care este tot un icon colorat in rosu (chiar daca mai nou, se imbraca de la Prada!).

Curs graphic design 1.4 culorile in cultura lumii

rosul diavolului

Galbenul are luminozitatea cea mai ridicata din spectrul culorilor. Aceasta face ca el sa fie asociat luminii, soarelui, caldurii. Fiind o culoare vazuta cu usurinta intre alte nuante, este folosita la mesajele de avertizare. Banda galbena de avertizare ce marcheaza balizele din jurul unei constructii in lucru, a unei avarii etc. Pe un fundal negru este folosita pentru a crea un contrast foarte puternic. Traditional, a avut conotatii negative legate de boala, paloare (“galben ca lamaia”), icter, lasitate, dar in general este asociata pozitiv, fericirii,  luminii, soarelui, aurului, sperantei.

Curs graphic design 1.4 Culorile in cultura lumii

floarea soarelui

Albastru este asociat in multe civilizatii soarelui, cerului senin, claritatii si apei. Valentele de seninatate, racoare si transparenta ale acestei culori fac sa fie legata de senzatia de detasare, calm, stabilitate. Este mult folosita in iconografia mediului de afaceri si in pliantele si logourile agentiilor de turism.

Curs graphic design 1.4 Culorile in cultura lumii

cer albastru

Verdele a fost intotdeauna asociat naturii, renasterii, vietii, calmului, acceptarii. Este culoarea canonizata pentru validare – verdele semaforului de pilda. Ochiul uman percepe verdele fara eforturi, iar acest considerent face ca si in spitale verdele sa fie foarte prezent. Senzatia de calm pe care o da este chiar recomandata medical si in multe situatii am simtit cu totii relaxarea dupa o “portie” de privit verdele crud al ierbii sau frunzele copacilor dintr-un parc. Nuanta albastru-verzui este considerata foarte rece, iar conotatii negative sunt legate de otrava, arsenic, boala si descompunere.

Curs graphic design 1.4 Culorile in cultura lumii

verdele naturii

Vom mai vorbi despre culori si importanta lor in designul grafic, insa in lectia urmatoare vom intra intr-un nou capitol. Literele, o istorie a fonturilor, lucrul designerului cu textul, mesajul transmis prin forma grafica a textului s.a.m.d.

Curs graphic design – 2 Literele. Lucrul cu textul >>

Curs graphic design – 1.3 Culorile – notiuni de baza ale culorilor

Notiuni de baza ale culorilor

In limbajul designului, o componenta foarte importanta este cea a semnificatiei pe care o creeaza asocierea culorilor. In functie de combinatie, de schemele in care sunt fixate, culorile incep sa ne “vorbeasca”, sa transmita psihicului uman anumite senzatii, caci creierul interpreteaza diferitele asocieri cromatice ca pe niste stari sau impresii vizuale.

Iata mai jos o serie de exemple de notiuni ce stau la baza limbajului culorilor:

1. Avansare vs. retragere

In urma unor teste efectuate, s-a constatat ca o persoana, atunci cand este pusa sa duca o greutate si are in fata doua repere situate la distante egale de subiect, dar de culori diferite – unul rosu, altul albastru, va alege in cele mai dese cazuri sa duca sarcina la reperul rosu. Alegerea aceasta este facuta ca urmare a senzatiei de apropiere (avansare), conferita de nuanta rosie, care este o culoare calda, pe cand albastrul este una rece, ce creeaza impresia departarii (retragerii). Privind desenul alaturat, dreptunghiurile de jos par a se retrage, vazute in asociere cu cele de sus din gama rosie.

curs graphic design_notiuni de baza ale culorilor

avansare/retragere

Contrastul simultan

Este dat de tendinta ochiului uman de a face deosebirea intre doua culori apropiate cromatic. Iar aceasta diferentiere este operata accentuandu-se asupra deosebirilor si nu asupra asemanarilor! Rezultatul optic este urmatorul: culoarea de fundal va potenta (intensifica) nuanta din prim plan, deci culoarea care ne apare ca imagine.

curs graphic design_notiuni de baza ale culorilor-contrast simultan

contrast simultan

In continuare, voi exemplifica grafic cele de mai sus, puse impreuna cu alti termeni ce tin de definirea culorilor.

Curs graphic design 1.3 Culorile notiuni de baza

definirea culorilor

In articolul urmator vom vedea cum sunt percepute culorile de-a lungul timpului si in diferite spatii culturale, dar si ce semnificatie are fiecare culoare in parte. Vezi articolul 1.4 – Culorile – semnificatia culorilor in cultura universala >>>